Posted by: mihaimuscalu | January 23, 2010

Amurg violet


de George Bacovia

Amurg de toamnă violet…
Doi plopi, în fund, apar în siluete
-Apostoli în odăjdii violete-
Orașul tot e violet.

Amurg de toamna violet…
Pe drum e-o lume leneșă, cochetă;
Multimea toată pare violetă,
Orașul tot e violet.

Amurg de toamnă violet…
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Orașul tot e violet.

Am fost atacat cu violet de catre Bacovia. Si nu doare, ba din contra. Parca iti dai seama si mai mult de absurditatea, inutilitatea si incultura persoanelor. Nu ii numesc personaje, deoarece un personaj copiaza omul, dar omul e rational. Persoana poate lua multe forme, inclusiv pe cea a penibilului prin afirmatii. Gandesti si apoi vorbesti sau invers? Unii nu fac nici macar invers. Vorbesc si gata.

Vrajitori, parapsihologi, samani, sa va fie rusine! Ati atacat un biet rosu cu o paleta de violet si v-ati combinat cu portocaliu. Bine ca a venit iarna si ninge ca-n povesti. Albul nu-l puteti invinge…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: